„Într‑o lume tot mai agitată și mai scindată, preocupările privind educația copiilor s‑au intensificat. Atât în România, cât și în alte țări, se pune tot mai des întrebarea: „pentru ce viitor ne educăm copiii?” Pentru creștini, răspunsul la această întrebare ar trebui să fie mai limpede din perspectiva învățăturilor Sfinților Părinți.
Acesta este și mesajul cărții de față: de a ne orienta către finalitățile morale și duhovnicești, iar celelalte vor urma în mod firesc și ziditor.
Autorul ne oferă o perspectivă echilibrată asupra tehnologiei văzute în contextul zilelor noastre, evidențiind însă și riscurile acesteia. Să evităm, așadar, tehnofobia, pășind cu răbdare și curaj către ziua de mâine în lumina învățăturilor creștine. Astfel, putem ridica educația la treapta de artă, dobândind mai târziu recunoștință din partea copiilor, dar și mijlocire pentru propria noastră mântuire.”
Câteva date despre autor:
- Profesor Universitar al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, disciplina „Spiritualitatea Ortodoxă: Ascetica şi Mistica”
- Doctor în Teologie al Facultății de Teologie București cu titlul „Antropologia creştină: Sinteză filocalică”
- Bursă de documentare pentru doctorat – Oxford University, Pembroke College – sub coordonarea P.S. Kallistos Ware
- Dintre numeroasele volume publicate de către Părintele Profesor, menţionăm: „Teologia necazurilor şi alte eseuri” (1998), „Din iadul patimilor spre raiul virtuţilor. Cuvinte de folos duhovnicesc din spiritualitatea filocalică” (2000), „Omul – taină teologică” (2002), „Lumea, rugăciunea şi asceza în teologia Părintelui Dumitru Stăniloae” (2003) sau „Familia creştină – între ideal şi criză (2011)”.
- Absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu