Nu cred să fie o altă vreme mai potrivită pentru însoțirea copiilor cu aceste cărți, din seria ,,Sărbători mari pentru cei mici”, semnate de Tatiana Petrache (text) și Ovidiu Gliga (ilustrații) – decât vremea binecuvântată, cuprinsă intre Crăciun și Bobotează.

Acoperind o plajă de vârstă cuprinsă undeva între 9-14 ani, cărțile acestea minunat ilustrate ne propun o incursiune deloc superficială în originea, sensul, specificul liturgic, simbolismul și însemnătatea celor trei mari praznice creștine la care fac referire încă din titlu.

Concepute sub forma unor povestiri care se desfășoară în prezent, în spațiul grecesc, în care călăuza spre cunoașterea înțelesurilor duhovnicești mai înalte este un misterios preot pe nume Vasile, aceste trei cărți-surori ne invită să pătrundem, alături de protagoniștii Andrei și Teo in trecutul mai îndepărtat sau mai recent, pentru a cunoaște și apoi pentru a deosebi esențialul de neesențial, tradiția vie de reinterpretări mult prea omenești ale lucrărilor dumnezeiești, lumina de întuneric, binele de binele aparent, darurile cele cu adevărat valoroase de imitațiile lor sclipitoare, care ne fură privirile și inimile.

Deși cele trei povestiri nu sunt de mare întindere, densitatea evidentă a textului necesită cel mai probabil prezența și, mai ales, ghidajul explicativ al unui adult, capabil să tempereze și să propună popasuri, atunci când reverberațiile discursului textual reclamă acest lucru. Un cititor avizat (tata, profesorul de religie, preotul) va putea oferi lămuriri pertinente de natură biblică, liturgică, dogmatică și, nu în ultimul rând, explicații care țin de istoria modernă a Greciei și de evoluția conflictelor politice și religioase generate de invaziile turcilor spre inima Europei creștine.

Deși povestirile au aparența unor aventuri pe care le traversează doi buni prieteni, antrenarea cititorului în aceste întâmplări, adesea pline de suspans, devine ea însăși o aventură, dar nu una oarecare, ci o aventură interioară, care, făcută sub călăuzirea discretă a Sfântului Vasile cel Mare, este ea însăși un dar revelator neprețuit.

Recomand călduros întreaga serie, cu precizarea că nu pot să nu felicit sincer autoarea pentru ușurința, acuratețea și grația cu care se mișcă printr-un univers atât de complex și de sensibil, cum este cel teologic. Chiar dacă Tatiana Petrache nu are orgoliul de a epuiza subiectele abordate prin dialoguri simpliste ori prin discursuri obositoare pentru mintea unui copil, are, cu siguranță, abilitatea de a le lăsa să se întrezărească în toată măreția și splendoarea lor, datorită nenumăratelor ,,ferestre” pe care le lasă deschise cititorilor, ferestre, care pot deveni tot atâtea incursiuni ale minții înspre locuri, lumi, dar mai ales înspre înțelesurile tainice și adânci ale lucrurilor.

o recenzie de

Cosmina Tămaș

sursa: https://www.facebook.com/100006410027803/posts/pfbid02PUw76YCNTwrsh4r494MGeH4pE8AwNZguikJxupzJmb2jH9ni6q6Kv1PGEkoH4tgQl/