Autori:

Dimitris Kourétas, profesor la secția de Biochimie‑Biotehnologie a Universității Thessaliei

Nikos Gkoutzourélas, biochimist‑biotehnolog, PhD

Fotis Tékos, biochimist‑biotehnolog, MSc

Cartea aceasta încearcă să clarifice traiectoriile biochimice ale
modificărilor din om când el se lipsește de hrană, cu alte cuvinte, când
postește. Privarea voluntară (postul) proprie epocii noastre nu se află
obligatoriu în legătură cu lipsa de hrană, cu care omul se confrunta în
trecut, însă urmează aceleași traiectorii biochimice. Mimează, altfel
spus, lipsa hranei. Tema acestui studiu e așa‑numitul post
„intermitent”, privarea de hrană câteva ore pe zi sau câteva zile pe
săptămână, în opoziție cu ceea ce numim restricția calorică cu 20‑30% pe
zi, care sub aspect biochimic e ceva cu totul diferit.

Cum ne influențează postul intermitent fiziologia, ce știm astăzi despre
aceasta sub aspect biochimic, care sunt influențele asupra unor ­boli,
precum cancerul, diabetul zaharat, sindromul metabolic, bolile
sistemelor cardiovascular și nervos, sau ce înrâurire are asupra
fenomenului îmbătrânirii? Încercăm să arătăm pe baza informațiilor
publicate până astăzi că un asemenea comportament nutrițional poate fi
de folos omului contemporan în scopul apropierii, pe cât cu putință, de
stările care‑i erau firești în trecut, și al întreținerii sănătății
sale. În sfârșit, vom explica în ce mod un asemenea comportament
nutrițional poate ajuta astăzi la evitarea unor ­boli importante, precum
cele mai sus menționate.

Dimitris Kourétas, Nikos Gkoutzourélas,